Nu gasesti dude in Scotia dar se bea ceai, e multa verdeata si exista cea mai minunata rasa de caine, border collie. Ce diverse par dar toate sunt cu legatura intre ele. Ca si in poze.

Toate astea erau in gandurile mele cand am calatorit imaginar in aceasta tara pe care as numi-o un ses verde cu castele.

S-a intamplat s-o vizitez pentru ca a absolvit fiul meu facultatea acolo si l-am insotit emotionata la festivitatea de absolvire. Doar asta a contat impreuna cu o fericire imensa ca ma simt in vremuri din secole trecute. Nu a contat deloc faptul ca mi-a fost imposibil sa mananc sanatos fiindca bucataria traditionala scotiana are la baza combinatii de carne (vita sau porc cel mai adesea) cu cartofi si cu prea putine alte legume. Se mananca mult peste cu cartofi prajiti, se bea cel mai renumit whiskey si cea mai veche bere. Nimic din toate astea nu se afla in preferintele unei persoane pasionate de slabit, normal.

N-am suferit deloc pentru ca nu era mancarea pe gustul meu caci am savurat in Edinburgh si cate un ceai scotian pe care l-am simtit rafinat si puternic. Ce cauta dudele in ceaiul meu? Sunt fructele preferate ale catelusului meu border collie, Nor. Am incercat aceasta combinatie inspirata de aceasta preferinta a lui si ceaiul este savuros.

Cand mi-am savurat in gradina ceaiul scotian cu dude am avut completa imaginea unor pauni care se plimbau eleganti in curtea unui castel din regiunea istorica a Scotiei, Highlands. Nor se juca langa mine si parca ne aflam amandoi in aceeasi curte a aceluiasi castel.

Cand calatoresti imaginar cu iubire si dor, nu mai exista reguli de nutritie. Cand te intorci din calatorie, poti avea grija ce mananci fiindca ti-ai hranit sufletul si poti face asta cu usurinta.

Mancarea preferata a unei persoane iubite este regula de incalcat de la orice dieta sau mod de alimentatie sanatos. Despre cartofii fratuzesti e vorba, ceea ce gatesc eu de fiecare data cand fiul meu vine in tara. Dorul invinge orice restrictie si asa trebuie sa ramana.

Normal ca nu se mananca asa ceva in orice alimentatie sanatoasa. Reteta originala contine cartofi, branza, ou si smantana. Nu numai ca sunt alimente grase dar sunt interzise toate combinatiile dintre ele, caci pentru o digestie normala nu se combina ou cu lactate, nici ou cu cartofi, nici cartofi cu lactate. Daaaaaar…am gasit o solutie de compromis cu gandul ca Franta este tara cu una dintre cele mai sofisticate bucatarii, asa incat m-am jucat cu imaginatia si am facut gulii frantuzesti, doar pentru ca seamana la aspect, in rest nu au nicio legatura cu mancarea preferata a fiului meu iubit.

Tai niste gulii felii de maxim 2 cm grosime pe care le amesteci cu oua cat sa acopere suficient de bine feliile si pui amestecul la cuptor intr-un vas de sticla termorezitenta uns cu putin ulei. Dureaza maxim 15 minute.

Eu am adaugat frunze de spanac si am presarat boia de ardei dulce pentru a da un aer rafinat. Dar de fapt am vrut sa mai pun niste fibre pe langa oua care asa se digera bine.

De ce sa mergi in Franta? Nu stiu sa zic, nu mi-am dorit niciodata, dar cred ca daca voi ajunge dusa vreodata o sa savurez nesfarsitele colturi si alei in care se respira arta de toate felurile care au inspirat o lume intreaga de atata timp de cand ne stim creatori pe pamant. Si-mi voi aminti de tot ce mi-a marcat lectura in copilarie, adolescenta si maturitate.

E sofisticata…asta stiu sigur. Poate asta m-a si tinut departe de a pleca doar pentru ca Parisul e orasul indragostitilor.

Este prima calatorie cu alint caci e greu sa-ti propui sa mai schimbi ceva intr-o tara in care viata e traita precum o vacanta a noastra. 1000 lacuri, castele care te duc in vremurile lor, lumina 20 ore pe zi in plina vara adica acum cand eu calatoresc imaginar cu temperatura perfecta pentru confort de 22 grade…multe minuni.

Mai conteaza ce mananci atunci cand ochii iti hranesc sufletul si corpul? Suedia face asta dar mai face ceva in plus. Iti stabileste certitudinea ca mai e mult (daca nu cumva e imposibil) sa traim aici ca acolo. Si iti da speranta ca-ti poti vreodata creste copiii sau nepotii in siguranta si educatia adusa la rang de reper international.

Si atunci am luat mancarea lor traditionala, chifteaua, si mi-am dat aere de nutritionista. Am facut-o nu din carne cum o mananca suedezii peste tot, ci din legume. Am fiert naut, soia si linte pe care le-am dat prin blender cu niste usturoi proaspat cu gust. Iata, ei n-au asta. Am pus oua cat sa fie legat amestecul si le-am copt in tava de cuptor. Garnitura nu e ca la ei ci e chiar pentru dieta. Am tinut 10 minute in tigaie un amestec de legume tocate marunt dar in diverse forme. Am facut asta cu dorinta de a ma preface ca as putea sa le spun suedezilor, pe care-i admir atat de tare, ca macar din cand in cand sa traga un ochi la piata noastra de legume.

E perioada in care noi avem tarabe mai bogate decat in Suedia. Asadar am luat morcovi, dovlecei, conopida, fasole boabe, broccoli, ardei iute, mazare, usturoi si frunze de patrunjel.

Concluzie: e musai noi sa plecam acolo pentru a lua modelul din toate domeniile vietii dar sa luam in bagaj sacosa de legume. Nu suntem chit dar macar aud suedezii de noi.

Fiorduri, aer curat, cascade, cladiri conservate de sute de ani de o autenticitate naucitoare…si cate minuni poti admira in Norvegia. Mai conteaza ce mananci? Pare ca nu. Daca iei in calcul faptul ca pestele gras de calitate exceptionala este la orice masa, deja conteaza ca poti manca foarte sanatos in acesta tara indepartata din toate punctele de vedere de noi.

Somonul, atat de bogat in omega 3, un aliment recomandat in orice alimentatie si cu siguranta in orice dieta pentru slabit este, in mod justificat, foarte controversat. Este detinator de metale grele pentru ca le aduna dintr-un mediu care are astfel de elemente si atunci nu avem cum sa le evitam decat daca in procesul de cumparare tinem cont de proveninta acestuia.

Putem sa minimizam alimentarea noastra cu metale grele daca alegem somon salbatic. Dar mai putem controla atat cantitatea de sare folosita la conservare cat si pe cea de zahar. Cum fac eu asta foarte simplu? In orice supermarket ma aflu atunci cand am pe lista somon afumat compar toate produsele de pe raft si aleg astfel incat toate aceste conditii sa fie indeplinite cat mai optim.

In portia mea sunt 100 grame somon afumat. L-am ales pe cel mai usor de preparat, in sensul ca nu necesita decat deschiderea ambalajului. Astfel, in farfurie sunt 127 kcalorii, 20.5 grame proteine, 4.4 grame lipide si 0.2 grame carbohidrati. Nu are fibre deloc, acesta fiind un defect (glumesc!) asa ca am completat cu o salata bogata in fibre formata din rucola, morcov, ceapa, ardei capia si castraveti.

Dar fac asta foarte rar. De obicei cumpar somon proaspat si-l prepar la cuptor. Racit se poate manca la fel de bine langa o salata cu multe fibre.

Mici amanunte. Daca pleci in Norvegia le vei uita caci ochii nu te lasa decat sa admiri frumuseti negasite in alta parte. Iar despre cum e civilizatia norvegiana mai bine nu scriem pe un blog despre ceva atat de simplu cum e gatitul.

Coasta Dalmatiei si arici de mare…Nu am fost dar oricine isi doreste pentru ca a devenit o destinatie dorita de orice european care iubeste marea. Si nu e una obisnuita ci de o culoare ce-ti ramane in dorul de a reveni.

Eu imi doresc sa merg pentru a verifica daca ce am gatit in calatoria mea imaginara are gustul asemanator. Am ales sa pregatesc brodet, o tocanita din toate fructele de mare ce se gatesc in apele de pe tarmurile lor. Ce m-a convins ca merita sa merg in tara asta minunata e ca aceasta tocanita se mananca pe o mamaliga foarte moale, adica ce imi place mie foarte mult. Am respectat foarte riguros reteta, caci e prima oara cand incerc aceasta combinatie.

Am incins 5 catei de usturoi cu 2 rosii decojite taiate marunt intr-o tigaie cu ulei presat la rece. Putina sare, piper si oregano sunt suficiente pentru ca amestecul de fructe de mare lasat la foc mic sa fie savuros. Nu amesteca in tigaie pentru ca fructele de mare sa-si pastreze consistenta.

Orice gospodina stie sa faca o mamaliga moale. Doar pui calda tocanita peste mamaliga, iti imaginezi cum Marea Adriatica te asteapta la o racorire bine meritata dupa o masa copioasa si gata.

Nu e gata, de fapt. Nu uita sa-ti cumperi in calatorie si incaltari de protectie impotriva aricilor de mare, care sunt adorabili dar si multi in apele atat de atragatoare de pe plajele croate.

Sa fie iute si sa contina carnati, mi-a spus un prieten (nu imaginar) ungur cand am vorbit cu el despre faptul ca voi calatori imaginar si culinar in tara vecina.

Bune tare sunt mancarurile unguresti si daca te straduiesti putin le poti adapta pentru slabit. Se consuma multe paste sau galuste, in general multi carbohidrati in toate combinatiile de mancaruri pe baza de carne de vita si porc. Asta nu e potrivit intr-o dieta. Daca esti la Budapesta faci asa, caci e savuros sa servesti masa intr-un restaurant medieval in care platourile iti sunt servite de chipuri de tinere foarte frumoase si cu pofta de viata.

Nu poti incepe fara un dram din bautura lor traditionala servita in pahare de lut, adica vestita palinca de pere. Nici asta nu merge cand esti la dieta, dar acolo e musai.

Ce am preparat eu este o tocanita, numita lecso, in care am blenduit legume proaspte pe care le-am incins in amestec de ulei presat la rece cu sos de rosii (din debaraua umpluta iarna). Am pus ardei, ceapa, morcovi, dovlecei, usturoi si vinete cu ardei iute tocat. Si acesta e tot din debara, adica cel uscat toamna trecuta, parca special tinut pentru astfel de meniuri.

Carnatii de porc sunt gatiti in casa. Nu i-am prajit in tigaie ca vecinii nostri ci i-am pus la cuptor cu nitica apa. Dar sunt iuti, altfel n-ar fi fost potriviti.

Ceapa verde tocata proaspata e cea ma face sa cred ca ar putea sa le placa si lor, dragilor nostri gurmanzi vecini, ideea mea.